Si barbatii mint cateodata

  Cand nu-i vede nimenea  sau cred ca pot scapa cu minciuna nedetectata, ca orice mincinos care ce respecta. Si acum la subiect. Aseara,chinuit de insomnie am bantuit cotloanele intunecate ale internetului citind tot felul de prostii plictisitoare pana cand mi-a sarit in ochi o postare pe feisbuc a unui reputat anti-feminazist si aparator al drepturilor barbatilor. Postarea zicea:

„In the early 1970s, a schoolteacher in southern England assigned a class science project in which his students were to find out the blood types of their parents. The students were then to use this information to deduce their own blood types (because a gene from each parent determines your blood type, in most instances only a certain number of combinations are possible). Instead, 30 per cent of the students discovered their dads were not their biologically fathers." - I guess these kinds of science project assignments should occur much more often!"

   Fiind inzestrat cu un nas fin am detectat imediat bullshit-ul strecurat subtil precum un sut in coaie. Pai chiar asa sa fie, 30% din copii sa fie bastarzi? Nu mi-a venit sa cred asa ca m-am apucat un pic sa sap pe net dupa samburele de adevar daca o fi vreunul. Si l-am gasit, se pare ca da, "studiul" e corect si a relevat ca intr-adevar 30% din elevi au descoperit ca tatal lor nu e chiar tatal lor biologic. De fapt nu am gasit numele acestei profesoare scris pe undeva si pare mai mult un exemplu anecdotic, dar hei, poate nu am sapat suficient de adanc dupa el. In orice caz, e un exemplu clar de "asa nu" cand vine vorba de sustinerea unui punct de vedere in spatiul public, ar fi putut aparea o feminista care sa-l intrebe pe respectivul care e sursa acelui citat iar acesta pus in imposibilitatea de a da o sursa respectabila ar fi fost acuzat de practicarea barbologiei si scoaterea de statistici ab burtis. Slava domnului ca feministele nu au acces la astfel de postari.
Dar daca admit ca e adevarat ce zice in citat care e problema? Ei bine, in lumea asta sunt trei tipuri de minciuni, minciuni, minciuni sfruntate si statistici. In primul rand metoda determinarii paternitatii pe baza grupelor de sange nu e tocmai foarte precisa, de fapt este una foarte imprecisa, datul cu banul avand o rata de succes superioara. Articolul de pe Wikipedia despre testele de paternitate da acestui test o acuratete de 30%.

The first form of any kind of parental testing was blood typing, or matching blood types between the child and alleged parent, became available in the 1920s. This testing is only 30% accurate. In the 1930s, a new form of blood and bodily fluid testing, serogical testing, became available, and could determine parentage with 40% percent accuracy.

Pentru cine intelege cum e cu combinarea grupelor de sange e lesne de inteles de ce e asa de imprecis, pentru cei ce nu inteleg explic pe scurt: combinatii diferite ale grupelor de sange ale parintilor pot duce la grupe de sange diferite la copii cea ce inseamna o multime de cazuri fals pozitive si fals negative, adica bastarzi declarati legitimi si copii legitimi declarati bastarzi.
Asadar, daca din experimentul profesoarei a rezultat ca 30% din copii sunt bastarzi si daca acuratetea testului este de 30% inseamna ca 70% din acele 30% rezultate pozitive sunt de fapt fals pozitive, adica doar 9% real pozitive. Acum cati bastarzi or fi fost gasiti in mod fals legitimi... Dumnezeu cu mila.

  In al doilea rand o clasa dintr-o scoala nu este esantion semnificativ pentru o intreaga tara, nici macar pentru un intreg oras. Poate scoala aia era intr-o zona saraca plina de familii dezorganizate. Mai mult decat atat, nu se precizeaza cati din acei copii nu erau rezultati din casatorii anterioare sau adoptati.
De asta se fac statistici pe esantioane cat mai mari si cat mai diverse, sa fie semnificative. O asemenea generalizare nu e posibila decat fie din ignoranta fie din reavointa si cum nu imi permit sa il fac pe respectivul ignorant (stiu ca il duce capul atunci cand il pune la contributie) nu-mi ramane decat sa il cataloghez drept un mic manipulator mincinos pentru insinuarea din fraza urmatoare:

I would in fact argue that the paternity fraud happens at a smaller rate here than in the UK.
Anyhow, the numbers for close countries are 15% (Russia), 20%(Ukraine), 12%(Hungary).

Care e doar un alt caz de statistici ab burtis. Inteleg ca dintr-o burta mare se pot scoate multe dar de obicei iese doar chim care se transforma eventual in cacat. Exact ca in exemplul de mai sus.
De fapt incidenta copiilor ilegitimi sub 10% dupa cum arata statisticile. Adica alea facute profesionist nu la apelul bocancilor. http://jech.bmj.com/content/59/9/749.long

For the remaining studies we examine two types of PD rates. For disputed paternity tests median levels of PD across 16 studies is 26.9% (interquartile range (IQR) = 16.7%–33.4%). However, being based on cases where PD was already suspected this inevitably overestimates population levels (table 1). For studies based on populations chosen for reasons other than disputed paternity (table 1) median PD is 3.7% (IQR = 2.0%–9.6%). While this is not a measure of population prevalence it does suggest the widely used (but unsubstantiated) figure of 10% PD²¹ may be an overestimate for most populations.

Da, dintre cazurile in care tatal suspecteaza ca plodul nu-i al lui in functie de tara se ajunge si la un procentaj 30% de copii ilegitimi  dar in populatia generala nu ajunge nici la 10%. In UK chiar ratia e chiar mica, intre 3 si 7%.

  Dar hei, errare humanum est, nu!? Nu, daca scoti ochii feministelor ca distorsioneaza datele si le manipuleaza in directia data de ideologie nu poti sa folosesti aceleasi metode si instrumente si sa te dai rotund cu dreptatea ta. Decat sa fie asta Vocea Barbatilor mai bine STFU.

Winter go home, you are drunk!